RO
EN
ES
IT
FR
DE
 
 
Acta.Doc, aventura unui intern italian la Iasi

E sambata, noua fara un sfert, zi friguroasa de toamna, din categoria acelor zile cand ti se aburesc ochelarii. Ne intalnim in salile de curs de la Centrul de limbi straine Eurolenguas. „Ciao, Ana!”, ma saluta scurt dupa care ne indreptam spre aparatul de cafea. Cafea neagră, fara zahar. Espresso nu au. Avem aproximativ o ora la dispozitie sa stam de vorba. De la 10.00 trebuie sa isi ia in primire cursantii de la cursul de limba italiana. In fiecare sambata, sustine un curs gratuit de trei ore de limba, cultura si civilizație italiana. In decembrie va avea prima serie de absolventi.

Are 25 de ani, il cheama Nicola Mongiello, dar prefera sa i se spuna Nico. De aproximativ o luna locuieste in Iasi si face practica la Centrul de traduceri Acta.Doc. Masterand in Traduceri la Universitatea „Aldo Mori” din Bari, Italia, in anul al II-lea, Nico se afla de doua luni si jumatate in Romania, urmand un stagiu de practica in domeniul traducerilor in Iasi. In timpul liber, prin intermediul Centrului de limbi straine Eurolenguas, preda un curs de italiana pentru incepatori. Cititi in continuare despre cum a ajuns Nico sa se alature echipei Acta.Doc si ce l-a determinat sa invete limba.





Zambeste cand vorbeste in romana si-si alege cu grija cuvintele. „Eu le povestesc tuturor ca trebuie sa vina sa vada Romania. Am venit in Romania pentru a-mi imbunatati limba romana si pentru a cunoaste mai bine cultura si civilizatia. Am ajuns sa lucrez la Acta.Doc datorita Internetului si datorita unei profesoare de la universitate. Am contactat-o pe Irina Vasilescu si in toamna am venit la Iasi.”, isi incepe Nicola sirul aventurii sale in tara noastra.  

Nu sta la camin cu alti studenti straini, ci a ales sa stea intr-o familie, in gazda, unde experimenteaza si se bucura de preparatele traditionale romanesti pe care le catalogheaza ca fiind „desavarsite”. „Parjoale moldovenesti, sarmale, mamaliga cu branza, mici sunt niste feluri desavarsit de gustoase.”

S-a obisnuit deja sa raspunda la intrebarea: de ce limba romana? Nu stie nici el sigur, dar este convins ca alegerea il va ajuta pe viitor. Considera ca relatiile comerciale romano- italiene sunt in dezvoltare si, mai mult, se vede lucrand in continuare cu limba romana. „Am ales limba romana pentru ca nu erau foarte multi studenti. Mi-ar placea sa lucrez cu limba romana si sa calatoresc”, rezuma Nicola viziunea sa.

In limba romana ii place cuvantul „portocal”  pentru ca suna bine. „Chiar daca nu e de origine latina, imi plac sunetele.” Si mai pronunta o data cuvantul.

„In Iasi am gasit un mediu deschis. Persoanele nu sunt atat de diferite fata de italieni, persoanele sunt deschise spre straini si spre cultura. In ceea ce priveste limbile straine, Romania, si Iasi in particular – este un mediu deschis in privinta invatarii lor. E un lucru pe care il apreciez.”, ne marturiseste colegul nostru.




Ne mai spune ca munca intr-un birou de traduceri unde lucreaza atat cu limba romana, cat si cu italiana e foarte solicitanta. „Avem foarte multe traduceri de facut. Incerc sa fac tot ce pot. Ma bucur in schimb ca am colege foarte competente care - si cunosc meseria si imi spun: scrii bine, fara greseli. Experienta intr-un birou de traduceri mi-a prins bine. E ceea ce vreau sa fac.”

Povestea cu invatarea limbii romane are si partile ei amuzante. Ca-n Caragiale, pe care l-a studiat in profunzime la universitate si din care a tradus foarte mult, si-a dat seama ca folosea cuvinte pe care noi romanii nu le mai folosim atat de des, cum ar fi „carciuma.” „Eu spuneam Hai la carciuma! si nu ma intelegea nimeni.” I-a placut Caragiale foarte mult. Spune ca e un autor care descrie tara sa „sincer, realistic si cu ironie”. A mai studiat Eminescu, Blaga si alti autori romani cunoscuti despre care afirma ca sunt la acelasi nivel cu scriitorii italieni si ca e pacat ca nu sunt cunoscuti in strainatate.

„Persoanele ca mine sunt o bogatie pentru Romania. Eu vorbesc si povestesc tuturor despre Romania. Sunt aspecte foarte frumoase care nu sunt cunoscute in strainatate. Incerc sa creez un portret sincer si sa scot in evidenta aspectele interesante pe care putine persoane le cunosc.” Pe de alta parte, admite ca prietenii sai romani din Italia sau chiar cei pe care si i-a facut la Iasi au, in opinia lui, o atitudine prea critica despre tara lor.

„In Romania mi-a placut faptul ca istoria romanilor se vede in oras. Simti o istorie in jurul tau. Si mai e bucuria de a descoperi natura, de a te plimba prin parc si de percepe schimbarea anotimpurilor. Romania e o insula latina intr-o mare de limbi slave. Invatarea limbii romane mi-a permis sa vad cum niste tari foarte indepartate sunt, de fapt, foarte legate lingvistic si cultural. E ciudat.”, incheie Nico.

NEWSLETTER
+40 232 256.309
Lapusneanu Office
+40 232 249.288
Sf. Lazar Office

off line
optimizare seo